Această etapă prin care a trecut Roma s-a caracterizat prin prezentarea unui sistem republican de guvernare, începând astfel republica romană, eveniment care a avut loc în 509 î.Hr., acest lucru se întâmplă exact când se termină epoca monarhiilor și Roma scapă de ultimul rege: Lucio Tarquinio „mândrul”.
Tranziția politică prin care trecea Roma la acea vreme, a fost însoțită de violență puternică și confruntări sociale pe care singurul lucru pe care l-au realizat a fost acela că popoarele vecine au profitat de aceasta prin reducerea puterii teritoriale a Romei și astfel au putut realiza pentru ca aceasta să dispară complet.
Începuturile Republicii au fost scufundate în incertitudine absolută, având în vedere haosul politic predominant în acea perioadă. Cu toate acestea, a reușit să se stabilească încetul cu încetul, ghidat de o constituție oarecum complexă, care urmărea să se concentreze pe principiile independenței puterilor, a echilibrelor de putere și a domeniilor guvernamentale. Dezvoltarea republicii Romei a fost intens influențată de conflictele dintre aristocrați, romanii care erau bogați, dar nu aparțineau nobilimii și patricienilor.
De la înființarea republicii, statul Roma a fost descris prin acronimul SPQR. (Cenatas Populusque Romanus) care în spaniolă înseamnă: „Senatul și poporul roman”. Această republică a introdus un sistem care nu permitea abuzurile de putere prin împărțirea funcțiilor executive și legislative și prin convertirea pozițiilor în electivă și temporară. Cu toate acestea, deoarece nimic nu este perfect, a fost menținut un model oligarhic, în care, pentru a accesa instituțiile de bază, acestea trebuiau să aparțină sectorului patricienilor. Oamenii de rând, fiind excluși, și-au exprimat nemulțumirea față de o serie de confruntări sociale care au sfârșit prin decretarea egalității dintre patricieni și oameni de rând în secolul al III-lea î.Hr.
Senatul, la rândul său, a fost prezent în timpul monarhiei și a continuat să fie în timpul republicii, menținând toate puterile sale și definitiv accentuandu - se ca o entitate care oferă îndrumare și consiliere guvernului de la Roma, controlând ordinea internă.
Viața în Republica Roma a fost caracterizată prin următoarele:
- Pentru a guverna, au fost create o serie de legi care au integrat ceea ce este dreptul roman.
- Acest drept în timp devine principiul dreptului în întreaga lume occidentală.
- Prezența a două sectoare total diferite ale societății: patricienii (bogații și proprietarii majorității pământurilor) și oamenii de rând, care erau reprezentați de oamenii săraci din Roma.
- Doar patricienii puteau avea acces la poziții politice și religioase.
Republica Roma începe din păcate să intre într-o etapă de criză care crește atunci când apare un război civil care a confruntat liderii militari cu sclavii rebeli. Singurul lucru care a provocat această criză a fost că armata avea un loc mai mare în cadrul guvernului.
În cele din urmă, Republica Roma dispare, datorită faptului că senatul a cuprins toată puterea politică, cu excepția puterii executive. Acest lucru a dus la faptul că Senatul a trebuit să încredințeze puterea executivă altcuiva decât un politician. Pe scurt, întărirea caracterului personalist a ajuns să scufunde Republica, dând loc nașterii unui nou sistem de guvernare: Imperiul.
