Cuvântul evacuare este folosit pentru a defini acțiunea prin care este luată posesiunea materială a unui imobil de la o persoană fizică, prin ordin al unei autorități judiciare sau guvernamentale în conformitate cu o sentință, care declară evacuarea locatarului sau a proprietarului a proprietății. Evacuarea poate apărea și în cazul unei urgențe care pune în pericol viața oamenilor din interiorul clădirii. De exemplu un cutremur, incendiu, inundație etc.
Cauzele care motivează proprietarul să-și trimită chiriașul pentru a fi evacuat pot fi: expirarea contractului de închiriere. Neplata a două chirii. Nevoia chiriașului de a-și ocupa proprietatea. Necesitatea modificării proprietății etc.
Atunci când evacuarea se efectuează deoarece chiriașul nu a respectat plata chiriei, trebuie îndeplinite anterior anumite etape, printre care se numără:
- Trebuie trimisă o notificare scrisă care să identifice cauza evacuării (neplată, evacuare pentru cauză, încetarea contractului de închiriere).
- Citarea în instanță.
- Este intentat un proces de evacuare.
- Răspunsul chiriașului.
- Audierea evacuării.
- Evacuare.
Atunci când evacuarea este fără motiv, în acest caz proprietarul proprietății nu are motive să dispună evacuarea. Proprietarul poate face acest lucru dacă contractul de închiriere a expirat, în caz contrar nu va putea elibera chiriașul. Evacuarea constructivă are loc atunci când proprietarul folosește metode ilegale pentru a evacua chiriașul, cum ar fi întreruperea curentului electric, schimbarea încuietorilor etc. Acest tip de evacuare poate motiva chiriașul să ia măsuri legale împotriva proprietarului proprietății.
