Moștenirea monogenetică este condiții genetice care apar din mutația unei singure gene și sunt în general moștenite într-un model specific. Atunci când o caracteristică fizică este dominată de o singură genă, proprietățile acesteia vor fi supuse caracteristicilor alelelor. Pentru atributele fizice care sunt supuse unei singure gene, atunci când are mai mult de două tipuri de alele, este posibil să se determine probabilitatea ca fiecare alelă să fie transferată descendenților.
Moștenirea monogenetică este cauza manifestării următoarelor boli:
- Moștenirea dominantă autosomală: aceasta determină faptul că individul necesită doar o singură genă anormală, de la unul dintre părinți, pentru a primi boala. În acest caz, este suficient ca o singură genă anormală să fie prezentă pe unul dintre cromozomii fiecărui părinte pentru a provoca boala, chiar și atunci când gena paralelă a celuilalt părinte este naturală.
Anumite criterii trebuie îndeplinite pentru ca o boală să fie transferată de autozomi și să se desfășoare într-un mod dominant: caracterul se manifestă în fiecare generație. Că cele două sexe sunt afectate în mod egal. Persoana care nu prezintă alterarea genetică nu transferă caracterul. Printre bolile moștenite dominante se află neurofibromatoza.
- Moștenirea autosomală recesivă: există anumite boli care sunt transferate într-un mod recesiv. Aceasta înseamnă că o persoană trebuie să moștenească două copii mutate ale unei singure gene (o copie de la mamă și una de la tată) pentru a face boala. Acum, dacă persoana moștenește o copie normală a genei și una mutantă, persoana va avea șanse mai mari de a fi sănătoasă, dar va fi un purtător, deoarece copia normală a genei va compensa cea mutată. Printre bolile moștenite cu caracter recesiv se numără: anemia falciformă, fibroza chistică și boala Tay-Sachs.
- Moștenirea adăugată cromozomilor X: este bine să menționăm că femeile au două copii ale cromozomului X (XX), ceea ce înseamnă că, dacă oricare dintre genele respectivului cromozom vine cu o modificare, cealaltă este normală, va compensa copia care este modificată, determinând femeia să fie sănătoasă, dar purtătoare a afecțiunii asociate cromozomului X.
Bărbații, la rândul lor, au un cromozom X și Y (XY), deci dacă oricare dintre genele care alcătuiesc cromozomul X suferă o anumită variație, nu va avea o altă copie care să o compenseze, aceasta înseamnă că probabilitatea transmiterea bolii este extrem de mare. Unele dintre bolile legate de această moștenire sunt: distrofia musculară și hemofilia
