Urechea este aparatul auditiv. Este alcătuit dintr-un set de organe al căror scop este percepția sunetelor și menținerea echilibrului. Acest dispozitiv completează vorbirea, deoarece odată cu auzul, acesta poate fi integrat în conversația care este purtată, putând astfel să dea o opinie coerentă asupra subiectului. Acest organism este compus din trei părți: urechea interna, la mijloc și interior.
Urechii externe, la rândul său, este compusă din două secțiuni: pinna și canalul auditiv extern; prima, cunoscută în mod obișnuit sub numele de ureche, este situată pe fiecare parte a capului și este o structură cartilaginoasă, care posedă pliuri de-a lungul întregii sale anatomii. Extern canalul auditiv continuă cavitatea pavilionului, ce se extinde de 32 mm la timpanului.
Urechea medie este o cavitate mică, situată între timpanul si urechea interna, stau în osul temporal. Conține trei osici, numiți ciocan, nicovală și stape, care formează „lanțul osicular” , a căror misiune este de a transmite vibrațiile membranei timpanice într-un mod exact și extins către urechea internă.
Între timp, urechea internă este așezată în roca osului temporal. Este format din labirintul osos și labirintul membranos, în plus, este plin de endofilie și înconjurat de perinfilie, care, de altfel, poartă sunete. Labirintul osos este alcătuit din trei părți, vestibulul osos și canalele semicirculare. Pe de altă parte, labirintul membranos este alcătuit din vestibulul membranos, canalele semicirculare și canalul cohlear.
În mod curios, urechea poate suporta până la 120 dB, un nivel considerat limită, deoarece apare disconfortul; Dar atunci când se activează un sunet intens și dureros, se activează un mecanism de protecție, determinând o pereche de mușchi să strângă sau să coboare automat timpanul și lanțul osicular, reducând cantitatea de energie emisă prin cohlee.
Sistemul auditiv, la fel ca alte organe aparținând corpului uman, poate suferi de boli, unele dintre ele fiind: neurom acustic, barotraumatism, vertij pozițional paroxistic benign, colesteatom, otită, labirintită, boala Ménière, otoscleroză, presbycusis, tinitus, printre alții.
