Raționamentul inductiv este, de asemenea, cunoscut sub numele de logică „de jos în sus”. Este un tip de raționament care se concentrează pe crearea de propoziții generalizate pe baza unor exemple sau evenimente specifice. Când se realizează acest tip de raționament, lucrăm din exemple concrete care pot fi sau nu adevărate; apoi sunt transferați la concepte generalizate.
Putem spune că raționamentul inductiv funcționează ca un instrument în matematică sofisticate, cu toate că noi am fost folosindu - l de când am fost copii! Când folosim raționamentul inductiv, ne folosim de experiențele și observațiile noastre pentru a trage concluzii despre ceea ce se va întâmpla în viitor. Primele câteva ori când am scăpat ceva când eram copii, obiectul a căzut la pământ. În cele din urmă, am decis că acest tipar va continua, indiferent care ar fi obiectul: lucrurile cad. Raționamentul inductiv este un mod important de a descoperi lucruri noi în matematică.
Din punct de vedere științific, raționamentul inductiv s-a dezvoltat din secolul al XVII-lea odată cu contribuțiile filosofului Francis Bacon. Acest filozof a considerat că se pot ajunge la concluzii generale prin tabele în care datele sunt colectate într-un mod sistematic și ordonat despre ceea ce este studiat.
În general, se spune că această formă de raționament merge de la particular la general. Astfel, în unele cazuri particulare se observă o anumită regularitate între ele și această logică ne permite să tragem o concluzie generală. Cu alte cuvinte, faptele concrete sunt observate în detaliu și, ulterior, se propune o lege care explică regularitatea acestor evenimente.
Inducția creează legi generale bazate pe observarea evenimentelor reale. Prin urmare, este o generalizare care ar putea fi falsă. În consecință, concluziile sau legile metodei inductive sunt probabile și sunt valabile numai atât timp cât niciun caz nu contrazice generalizarea. Inductivismul a fost criticat ca o strategie de raționament validă, deoarece are o serie de lacune.
Inductiv și deductiv sunt două metode de raționament diferite, care sunt, de asemenea, aplicate pe scară largă în filosofie și în aproape toate investigațiile științifice.
Aceste metode fac parte din gândirea logică și din procesele analitice, dar este important să știm că sunt complet diferite între ele și că sunt folosite pe baza nevoilor cercetătorului.
