Tranziția demografică reprezintă o teorie larg utilizată în demografie care permite înțelegerea a două fenomene: cauzele care au cauzat creșterea populației mondiale în ultimii 200 de ani și explică, de asemenea, ciclul de transformare prin care a trebuit să treacă societatea fii preindustrial (distins prin mortalitatea ridicată și ratele natalității) pentru a deveni o comunitate industrială, distins prin prezentarea unui declin al ambelor rate.
Această teorie a fost ridicată de demograful Warren Thompson și analizează modul în care rata mortalității și a natalității ajunge să afecteze populația totală a națiunilor. Acesta vizează modificările cauzelor mortalității, cum ar fi bolile care influențează comunități specifice pentru o lungă perioadă de timp și explică schimbările din sistemul lor.
Acest model teoretic a fost creat, pe baza studiului situației predominante în populațiile din America de Nord și partea de nord a Europei, începând cu observarea anumitor schimbări importante care au apărut în ratele natalității și mortalității în comunitățile industrializate. În anii 1920, a fost deja emis un avertisment cu privire la modul în care revoluția industrială a modificat diferite zone ale vieții de zi cu zi a comunităților și a generat schimbări în aspectele economice, sociale și tehnologice.
Cu toate acestea, mediul în care a fost realizată această teorie este încă în vigoare, deoarece explicațiile sale sunt încă legate de multe dintre situațiile prin care trec numeroase țări în prezent. De exemplu, majoritatea țărilor dezvoltate au finalizat deja această tranziție demografică, cu toate acestea, acele națiuni care nu au fost încă capabile să se dezvolte nu au finalizat-o încă.
Tranziția demografică trece în general prin mai multe etape:
- Faza inițială: în această etapă, populațiile se caracterizează prin rate de mortalitate și natalitate ridicate. Aceasta este faza în care multe societăți preindustriale au rămas la începutul secolului al XIX-lea.
- A doua fază: aici natalitatea rămâne ridicată, în timp ce rata mortalității scade rapid. În acest stadiu, începe să se experimenteze o îmbunătățire a sănătății și a nutriției.
- A treia fază: numită și faza industrială matură, caracterizată prin scăderea ratei natalității, în timp ce rata deceselor continuă să scadă. În acest stadiu, populația arată o creștere bruscă și este posibil să se observe un echilibru între numărul de decese și nașteri.
- A patra fază: în această fază rata mortalității și a natalității este extrem de ridicată, prin urmare, reușesc să ajungă la echilibru.
- A cincea fază: în această etapă, sunt apreciate toate acele populații în care rata mortalității depășește natalitatea.
