Un anticonvulsivant este un medicament sau orice substanță care îndeplinește funcția de prevenire, întrerupere, control sau combatere a manifestărilor convulsive (convulsii) rezultate dintr-un atac sau episod epileptic la un pacient, din acest motiv sunt cunoscute și sub numele de medicamente antiepileptice.
Un anticonvulsivant este efectul anumitor substanțe care acționează ca analgezice pentru convulsii, este una dintre cele mai reprezentative caracteristici ale medicamentelor, cum ar fi antiepilepticele. De obicei, este un efect al medicamentelor pentru tulburări precum bipolara, durerea cauzată de neuropatie și fibromialgie. Trebuie remarcat faptul că convulsiile nu sunt întotdeauna de origine epileptică sau asociată și pot proveni din alte simptome sau simptome clinice. Au început să fie promovate ca droguri sigure la sfârșitul anilor '90, deoarece predecesorii lor erau medicamente cu risc ridicat.
Medicamentele care combate convulsiile pot fi împărțite în 8 grupe pe baza efectului pe care îl au asupra pacientului. Acestea sunt: blocante de canale sonore activate repetitiv, cele care îmbunătățesc transmisiile neurotransmițătorului GABA, modulatori ai glutamatului, blocanți ai canalelor de calciu T, blocanți ai canalelor de calciu N și L, modulatori ai curentul L, blocanți specifici ai locului de legare și inhibitori ai anhidrazei carbonice.
Anticonvulsivantele pot avea efecte secundare grave asupra unei persoane și pot varia de la erupții cutanate până la nivelul pielii până la un risc crescut de sinucidere. În plus, acestea sunt utilizate foarte frecvent ca medicamente datorită efectului lor asupra sistemului nervos care, în cazurile în care individul nu are nevoie de ele, creează halucinații.
