Au pair este un cuvânt francez care înseamnă literalmente „la egalitate”, practic nu are o traducere în altă limbă, acest cuvânt își are originea în secolul al XIX-lea, care a fost folosit pentru a se referi la un grup de tinere venite din Anglia în o casă în Franța, cu scopul de a preda engleza copiilor. Ani mai târziu, a fost un termen folosit pentru a se referi la o persoană care este primită de o familie cu scopul de a avea grijă de copii și care, în schimbul acestuia, primește o contribuție financiară, precum și unele beneficii de cazare și hrană total gratuite.
Au pair a devenit un program de schimb de servicii, alcătuit din reglementări legale susținute de mai multe țări europene (Germania, Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franța, Irlanda, Elveția), țările din America de Nord (Canada și Statele Unite) și în Oceania (Australia).
Pentru a lucra ca au pair trebuie să îndepliniți o serie de cerințe, care pot varia în fiecare țară. Printre principalele cerințe avem ca au pair-ul să aibă o vârstă minimă de 17-18 ani, cu o vârstă maximă de 26-30 de ani, singur și fără copii, să aibă, de asemenea, experiență anterioară cu copiii, un certificat de sănătate, un Certificat de bună conduită aprobat de autoritățile țării care provine și, în cele din urmă, nu trebuie să aibă antecedente de poliție.
Este important de menționat că o pereche din UE ar trebui tratată ca membru al familiei, cu respect și nu ar trebui privită ca un servitor. Printre sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească se numără îngrijirea copiilor, luarea lor la școală, activități extracurriculare, jocul cu ei, printre altele. În timpul liber, perechea UE poate studia, practica o activitate culturală sau sportivă sau poate ieși cu prietenii.
