Termenul autogen este legat de ceea ce este generat sau există de la sine. Prin urmare, acest cuvânt este atribuit unei metode de relație care constă într-un tip de practică care apare în interiorul individului însuși și se numește antrenament autogen.
În cadrul psihoterapiei, cuvântul autogen este atribuit unei tehnici, care se bazează pe concentrația pasivă a emoțiilor fizice, numită antrenament autogen. Această tehnică a fost dezvoltată pentru prima dată de neurologul german Johannes H. Schultz în 1927. Această metodă de relaxare se bazează pe autogestionare și este creată din hipnoză.
Auto - hipnoza poate fi aplicată în diferite situații esențiale, în scopul de a forma un echilibru între stres și de relaxare. Cei care controlează această tehnică sunt capabili să influențeze anumite funcții corporale involuntare, precum respirația, digestia sau reacțiile cardiovasculare.
Scopul acestor practici este relaxarea mușchilor, reducerea sau eliminarea durerii, atingerea calmului și creșterea performanțelor fizice și mentale.
Cel mai bun loc pentru a efectua un antrenament autogen este într-un mediu complet liniștit, departe de orice zgomot deranjant. Camera în care vă aflați trebuie să fie la o temperatură adecvată și cu iluminare foarte subtilă, în așa fel încât să poată facilita relaxarea.
În același mod, adjectivul „autogen” se aplică în domeniul metalurgiei, pentru a defini un fel de sudură metalică care se realizează fără participarea elementelor străine, lucru care se realizează prin topirea pieselor de sudat.