Este procesul prin care sunt colectate informații despre alte companii și cele mai remarcabile practici, metode, produse sau servicii sunt luate ca modele, indiferent de nivelul lor sau de sectorul de care aparțin, toate cu scopul pentru a obține îmbunătățiri continue, orientate în principal spre satisfacția consumatorilor.
Originea cuvântului benchmarking este derivată din cuvintele „bench” care înseamnă „bancă” și marca care înseamnă „ marcă ”, totuși cuvântul compus poate fi tradus ca „măsură de calitate”. Acest proces a început să fie practicat în Statele Unite în anii șaizeci, grație impulsului pe care l-au dat instituțiile de benchmarking și management al calității, dar abia în anii optzeci s-a răspândit utilizarea sa.
În prezent, sunt cunoscute trei tipuri de benchmarking, intern, funcțional și competitiv:
- Etalonarea internă: este utilizată în general în organizațiile mari, care sunt alcătuite dintr-un număr mare de domenii, unde este posibil să se compare diferitele niveluri realizate în diviziunile sale și să se aplice astfel metodele care permit organizației să se îmbunătățească.
- Analiza comparativă funcțională: este metoda utilizată pentru a compara o companie cu altele care nu aparțin aceluiași sector industrial, din care pot fi obținute datele necesare pentru a putea optimiza procesele, pe lângă faptul că are avantajul de a nu fi un concurent al aceste companii și, prin urmare, este mai ușor să obțineți informații.
- Analiză comparativă competitivă: este cea care se aplică atunci când există concurență agresivă, se compară cele mai remarcabile caracteristici ale concurenților direcți sau, în caz contrar, cei care au dominanță pe piață, obținând informații de mare valoare de la aceștia, de obicei această metodă Este cel mai dificil de utilizat, acest lucru se datorează puținelor informații care pot fi obținute despre procesele pe care companiile le aplică datorită concurenței mari care există.
Principalele obiective ale acestei practici este creșterea nivelurilor de calitate ale produsului sau serviciului oferit, ținând cont de prețul acestuia și de costurile de producție pe care le presupune. Creșterea productivității este unul dintre obiectivele principale obținute prin compararea cantității de producție cu consum, obținerea de eficiență a datelor în procesul de producție.
