Termenul de compensare este un termen generic, utilizat în problemele vieții de zi cu zi în care este necesar să se utilizeze elemente de orice fel pentru a echilibra ceva, fie că este o ecuație, un nume de companie sau o structură care trebuie să aibă componentele necesare pentru a stabili o durabilitate adecvată. Cu toate acestea, aplicarea termenului de compensare se încadrează în cea mai mare parte în sfera economică, un domeniu în care compensația este în general monetară sau beneficiază sub forma unei recompense pentru munca prestată.. O compensație poate fi privită din punct de vedere economic din diferite unghiuri, în care datoria cu care trebuie compensată poate fi automată, produsă sau pur și simplu datorii.
Compensația salarială se stabilește conform legilor care controlează relația de muncă dintre angajatori și lucrători, se stabilește conform unui acord numit contract, în care toate condițiile în care trebuie să se desfășoare munca sunt exprimate sub formă de clauze, în plus din aceasta, tot ceea ce ține de forma de plată pentru munca efectuată este concentrat într-o clauză. Această compensație poate fi bisăptămânală, lunară sau pe lucrare efectuată. După cum se arată în viața de zi cu zi, ceea ce se caută atunci când se aplică cuvântul compensare în orice context este echilibrarea situației, tocmai din acest motiv compensarea face parte dintr-osistem de lucru pentru lucrătorii salariați, pentru a menține lanțul de producție stabil între cei care desfășoară munca și cei care primesc profiturile și investesc în mai multă producție.
Din punctul de vedere al investitorilor, termenul de compensare influențează și el, întrucât atunci când se face orice cheltuială, aceasta reprezintă o scădere a controlului capitalului disponibil, atunci când câștigurile sunt evidente, compensează foarte mult banii investiți, atunci când depășesc suma investit, decompensarea este pozitivă pentru cei care investesc, deci sunt considerați profituri sau capital nou pentru a face investiția să crească. Economia este o mișcare continuă și fluctuantă, dezechilibrată în unii factori și echilibrată în alții, ceea ce se caută în aplicarea acestor termeni este claritatea în materie pentru a menține o stabilitate profitabilă în cadrul organizațiilor.
