Ştiinţă

Ce este betonul? »Definiția și sensul său

Anonim

Betonul este un amestec de pietre, nisip, apă și ciment care, atunci când este solidificat, constituie unul dintre cele mai rezistente materiale de construcție pentru realizarea bazelor și pereților. Combinația de nisip, ciment, apă și în unele țări din America Latină este cunoscut sub numele de mortar, în timp ce atunci când betonul este deja compactat în locul potrivit este numit beton.

Cel mai folosit material de construcție din lume este, fără îndoială, betonul, compoziția sa în măsura și pentru o utilizare adecvată este cea mai solidă, este cea utilizată pentru a construi și a crea suprafețe puternice precum podele și pereți, nu este solidă, pentru care nu permite niciun fel de flexibilitate după ce a fost uscat sau solid. Când este combinat cu oțelul, se numește beton armat.

Într-o altă ordine de idei, cuvântul concret este un adjectiv calificativ care ne spune că ceea ce se aplică este solid, definit și suficient stabilit pentru a nu fi doborât de vreun obiect de dimensiune sau putere mai mică sau egală. Concretul ar fi, în acest caz, antonimul abstractului, atunci când o idee este concretă, deoarece întregul proces de analiză și revizuire a posibilităților a fost deja realizat pentru a o face viabilă, în timp ce o idee abstractă nu are suport suficient, ceea ce permite că alții îl atacă și este susceptibil de modificări și modificări până când este modificat și concret.

Utilizarea acestui termen în fiecare zi are ca scop oferirea de fermitate situațiilor care apar în orice moment, să vedem câteva exemple:

-Orarul în care copiii vor studia și desfășura activități sportive și culturale a fost deja specificat.

-Datorită sfaturilor profesorului, avem în special o noțiune generală a subiectului pentru a ne realiza teza.

Concretitatea unei idei ne permite să mergem cu un pas ferm în realizarea unui proiect sau în executarea unei lucrări sau a unui loc de muncă. În zonele de lucru în care un sistem este definit pentru a efectua acțiunile atribuite fiecărei persoane, trebuie să existe un suport specific al funcțiilor și instrumentelor menționate, astfel încât în ​​cazul în care un anumit element eșuează, rezultatul nu este compromis. final.