Frumoasa Adormita, Cenusareasa, Tinker Bell etc. Sunt povești tipice pentru copii, în care fermecătoarele zâne au o participare specială. Basmele reprezintă un anumit gen de literatură pentru copii cu semnificație pedagogică ridicată, deoarece îi ajută pe copii să învețe să facă diferența dintre bine și rău, permit, de asemenea, comportamentul lor să fie cel mai potrivit în anumite situații.
Basmele fac ca imaginația bebelușilor să crească și, de asemenea, îi face să prețuiască fericirea și să-și dezvolte imaginația și creativitatea. Cu toate acestea, acest tip de poveste, la începuturile sale, a fost destinat publicului adult. Era din secolul al XVIII-lea, când basmele erau legate de literatura pentru copii.
În acest gen de povești, este normal ca cititorul să întâlnească prințese, vrăjitoare, prinți, regi, animale fantastice, pe lângă acestea, există și goblini, troli, giganți; pe scurt, tot felul de ființe fabuloase.
Povestea are loc de obicei într-un timp și un loc nedeterminat, într-o lume fictivă, unde vrăjile și magia joacă un rol determinant. Apoi, există caracterul eroului sau eroinei și, desigur, nu poate lipsi caracterul celui rău, care este cel care face toate relele din poveste.
Uneori, aceste povești prezintă în fundal o poveste de dragoste, precum și situații care produc durere, dar se termină întotdeauna cu un final fericit. Poveștile reprezintă un element semnificativ pentru cultura tuturor popoarelor, de milioane de ani. Principalul său obiectiv este să poată păstra și transmite comunicarea și cunoașterea întregii specii umane.
Ele reflectă unele comportamente, atât cu exemple pozitive (dragoste, prietenie etc.), cât și exemple negative (cum ar fi invidia, ura, trădarea etc.).
În plus, poveștile conțin exemple, care pot fi ușor recunoscute, iar mesajul lor îi poate face pe copii să își corecteze comportamentele proaste și să-i motiveze să fie oameni mai buni. Pe scurt, basmele sunt un mecanism excelent pentru ca copiii să învețe despre anumite situații de viață și să își dezvolte imaginația.
