Dharma este unul dintre pilonii fundamentali ai diferitelor religii, deoarece reprezintă toate credințele pe care se bazează pentru a da viață zeilor lor. Jainismul, budismul, hinduismul și sikhismul sunt principalele mișcări religioase care sunt guvernate de conceptul de dharma, care în principiu înseamnă „religie”, „virtute”, deși nu are o explicație solidă, care răsfoiește foarte mult între calități și sentimentele și religiile umane.
În hinduism, dharma este propusă ca mod corect de viață, adică idealizează modul în care ar trebui să fie adepții religiei respective. În primul rând, trebuie îndeplinite îndatoririle și trebuie aplicate drepturile, precum și, în mod obligatoriu, să se roage zeităților principale și celor care pot acorda ajutor special în anumite aspecte ale vieții. Totul se rezumă la un singur lucru: dharma este legea naturală, care face ca universul să funcționeze, prin urmare, trebuie să fie venerat. În cadrul reprezentărilor care i se dau într-un mod comun, există un fel de roată care, ca și planeta, se rotește pe ea însăși.
Dharma, în budism, este considerată o bijuterie sau ceva ce merită închinat, precum Buddha Gautama și Shanga, principalele religii menționate. La fel, funcționează ca legea cosmică sau universală care guvernează umanitatea și natura, pe lângă elementele pe care acestea le implică. Între timp, jainismul a ales să definească Dharma ca una dintre componentele dravia, ansamblul principiilor care condiționează religia menționată, fiind cel care îi dă viață în esență. Sikhismul, la rândul său, tratează Dharma ca un fel de ghid pentru a urma calea dreptății.
