Înțelegerea este unul dintre aspectele esențiale în procesul de cunoaștere din partea subiectului. O facultate care arată relația dintre minte și obiect prin exercițiul cunoașterii. Cunoașterea care stă la baza înțelegerii este o acțiune imanentă a cărei origine și finalitate se regăsesc în subiectul însuși. Înțelegerea implică acordarea atenției la tot pentru a înțelege rădăcina esențială.
Acum avem de-a face cu ceea ce am putea numi înțelegere în sens strict, adică cu ceea ce înseamnă a înțelege experiența dincolo de nivelul intuitiv. Ceea ce este dincolo de intuiție este gândul. Un lucru este să intuiești, adică să vezi, să auzi, să atingi etc. și un alt lucru este să ne gândim la ceea ce vedem, auzim, atingem etc. În momentul analizei gândului, avem posibilitatea ca acesta să simplifice lucrarea: gândul, spre deosebire de intuiție, poate fi exprimat complet în cuvinte. Fără îndoială, este posibil să gândim fără cuvinte și nu vom intra aici dacă este posibil să gândim ceva fără cuvinte care nu pot fi exprimate în mod adecvat în cuvinte. În practică, faptul că toate gândurile care ne interesează pot fi, de fapt, exprimate în cuvinte este suficient.
Conform sensului de bază al acestor termeni, persoana înțeleasă este cea capabilă să înțeleagă detaliile unui subiect, să discearnă compoziția acestuia prin izolarea factorilor sau elementelor care constituie sau formează un întreg, de a percepe relația dintre acești componenți și, prin urmare, Prin urmare, ambii înțeleg sau înțeleg sensul problemei.
Acest lucru poate fi ilustrat cu limbaj. Pentru ca o persoană să înțeleagă ceea ce se vorbește într-o anumită limbă, trebuie să fie capabil să distingă cuvintele individuale care alcătuiesc propoziții, să le cunoască sensul și să vadă cum se raportează între ele. Cu toate acestea, deși persoana poate înțelege practic ceea ce sa spus, înțelegerea poate depăși simpla înțelegere. Înseamnă obținerea sensului și semnificației adevărate a mesajului, cu capacitatea de a-l evalua, de a beneficia de el și de a cunoaște acțiunea pe care o cere.
Reflecția asupra înțelegerii proprii a făcut obiectul reflecției filosofice, arătând epistemologia care arată capacitatea filosofului de a fi admirat de această facultate umană care aduce o mare libertate existenței. Și înțelegerea ne permite să creștem conștientizarea existenței, având capacitatea de a reflecta asupra propriilor noastre acțiuni și a consecințelor acestora. Această reflecție se bazează și pe etică.
