Europiu este un tip de element chimic integral al grupului de pământuri rare sau lantanide, acesta este cel mai volatil de metal din grupul menționat și are un nivel ridicat de presiune atunci când este supus topi, starea sa naturală este solid care prezintă o culoare care variază de la alb până la argintiu, fiind astfel un element ductil cu multă reactivitate.
Europiul este obținut din nisipul monazit, acesta este produsul conjugării dintre trei fosfați de ceriu, calciu și toriu, descoperirea sa a avut loc în 1896 de către chimistul francez Eugene-Antole Demarca și, evident, europiul complet pur nu a fost extras până anul 1901. Acest metal de pământ rar are un număr atomic echivalent cu 63 și este reprezentat de simbolul Eu, numele său onorează continentul european unde locuiește omul de știință care a descoperit acest element așa cum s-a menționat mai sus.
Datorită reactivității sale ridicate, acest metal este utilizat pe scară largă în zona atomică, fiind utilizat pentru fabricarea otrăvirii nucleare care este utilizat pentru a echilibra excesul de energie reactivă din reactorul nuclear, la rândul său putând fi utilizat pentru fabricarea ecranelor pentru televizoare, deoarece sunt compuse din diverse substanțe fosforescente care sunt brevetate, aici vine lucrarea europiumului, deoarece permite activarea substanțelor menționate și emite culoarea dorită; o altă utilizare a acestui compus este producerea razelor laser. Utilizarea acestuia nu este comercializată publicului larg, datorită toxicității sale ridicate, este necesar să se lucreze cu suficientă grijă, din acest motiv este necesar să se respecte mai mulți indici de siguranță înainte de a permite accesul la produs.
La fel ca multe elemente ale pământului rar, devine toxic în momentul în care gazele sale sunt inhalate constant, prezentând astfel complicații respiratorii care pot compromite viața pacientului, cum ar fi atelectazia sau embolia pulmonară, un alt efect Ceea ce poate produce absorbția constantă a acestei substanțe chimice este afectarea ficatului, care ar fi o afectare acută sau cronică în funcție de expunerea la care este supus pacientul.
