Adevărata academie o definește ca o bucurie excesivă, bucurie, satisfacție, multă emoție pentru ceva sau cineva. Acțiunea sau caracteristica care arată bucurie, entuziasm, jubilare, exaltare. În sfera religioasă, se vorbește despre lauda excesivă care se face pentru Dumnezeu, găsind o bucurie care să-i facă plăcere, atrăgând pacea. Fiind o virtute pe care un creștin o simte pentru că este mulțumită de dreptatea divină a lui Dumnezeu, simțindu-se exaltat pentru a obține harul și favoarea divină.
În epoca noastră modernă, este un cuvânt de puțin folos sau de nimic, deoarece este schimbat prin cuvântul exalt, ceea ce înseamnă a lăuda, a evidenția, a acorda măreție sau a da valoare unui obiect, lucru sau persoană. Cuvântul exult este folosit în principal pentru lauda care a fost dată lui Dumnezeu pentru toate beneficiile pe care le-au obținut discipolii săi, fie pentru rodul muncii lor, fie pentru ascultarea pe care au dat-o credințelor lor față de Dumnezeu; manifestând o varietate de sentimente, ei s-au simțit exaltați sau exaltați câștigând victoriile pe care le-au dedicat creatorului.
Un exemplu în acest sens a fost când zidurile Ierusalimului au căzut, când au văzut prăbușirea, au simțit exaltare în inimile lor pentru acest fapt și au început să-L laude pe Dumnezeu cu cântări strigătoare de recunoștință exultantă. Una dintre manifestările minunilor creației este demonstrată în Psalmii biblici, deoarece acolo regele David laudă în poezie, unde înalță minunea unei creații sub mâna unui Dumnezeu iubitor.
