Fertilizarea este un termen folosit în biologie pentru a se referi la procesul prin care ovulul și sperma se reunesc pentru a crea o nouă ființă. Scopul acestui proces este amestecarea genelor de la părinți și crearea unui individ.
Fertilizarea începe atunci când spermatozoizii intră în vagin în timpul actului sexual și se deplasează către trompele uterine, odată ajuns acolo se alătură ovulului și îl fertilizează. În acest moment, spermatozoizii își amestecă nucleul cu cel al gametului și ambii își unesc informațiile genetice în zigot. În faza următoare, ovulul fertilizat ajunge în uter unde este implantat la 7 zile după fertilizare.
Există diferite tipuri de fertilizare:
Fertilizarea internă: acest tip de fertilizare este cel mai simplu. Spermatozoizii intră în corpul feminin în timpul actului sexual, reușesc să fertilizeze ovulul și apoi acesta se implantează în uterul mamei.
Fertilizare externă: acest tip de fertilizare este tipic peștilor și se caracterizează prin faptul că atât spermatozoizii, cât și ouăle fecundate se unesc, odată ce sunt eliberate în apă. Cu toate acestea, la specii precum rechinii, fertilizarea este internă.
În ceea ce privește amfibienii, aceștia sunt ovipari, iar reproducerea lor se face prin fertilizare externă. Femelele eliberează ouăle în apă, astfel încât acestea să fie fertilizate de sperma eliberată de mascul.
Fecundarea in vitro: este o tehnică prin care fertilizarea ouălor cu spermatozoizii se efectuează extern către corpul mamei. Este unul dintre cele mai utilizate procese pentru combaterea infertilității. Este un proces relativ simplu, deoarece constă în menținerea controlului ovulației unei femei, pentru a extrage unul sau două ovule situate în ovare pentru a le fertiliza cu spermă. Odată ce ovulul este fertilizat, acesta va fi reintrodus în uterul mamei.
În cazul plantelor, fertilizarea are loc prin polenizare, care constă în transferul grăuntele de polen prin acțiunea de vânt sau de insecte care îl transportă din anterei (partea superioara a staminele de flori) până la atingerea stigmatului (zona situată la exteriorul frunzelor florii). Odată unite, începe fertilizarea și începe germinarea.