Umaniste

Ce este neextensibil? »Definiția și sensul său

Anonim

În ultimii 500 de ani, acest termen a fost folosit cu o tendință de utilizare regulată, ocupând o poziție de 26.880 în lista termenilor de consultare a dicționarelor tipărite și digitale ale surselor în spaniolă. Termen care înseamnă că nu are o prelungire și nu poate fi prelungit pentru o perioadă de timp stipulată, atingând perioada de valabilitate își pierde cererea sau nu este valabilă, fiind faptul că perioada inițială care a fost stabilită nu poate fi prelungită. În dreptul procesual se spune că jurisdicția nu poate fi extinsă sau extinsă, ceea ce în sensul termenului este considerat expirat, pierzând procesul și resursa, care nu pot fi revendicate în niciun fel.

O decizie care se ia și că nicio variantă nu este acceptată în proces sau în timpul în care ar trebui să dureze, fapt care printr-o rezoluție judiciară exclude posibilitatea prelungirii procesului menționat, întrucât din punct de vedere legal este o perioadă stabilită pentru ca efectul legii să aibă loc, fie a unui contract actual, fie a dispariției drepturilor asupra unui lucru, ajungând la expirare. Un exemplu în acest sens este timpul prevăzut pentru anularea unei datorii, fie ea personală sau legală, având un început și un sfârșit al perioadei de timp convenite sau stipulate în prealabil pentru soluționarea acesteia, fapt care nu poate fi prelungit și este necesară compensarea faptului agravat. Același lucru se întâmplă atunci când se face un contract de închiriere a unei locuințe sau a unui local comercial de la 6 luni la un an, timp care nu poate fi prelungit pentru evacuare, este important să știm și să înțelegem că, chiar dacă proprietatea nu este utilizată, datoria este de a anula taxele care generează închirierea locuinței sau a spațiilor comerciale,și că, în același mod, circumstanțele care nu au legătură cu aceasta nu modifică decretul menționat anterior.

Este un fapt ceva care este considerat adevărat, adevărat, adevărat, deoarece va sosi și că o dată este îndeplinită, un scop care nu are un după. Drepturile ființelor umane de a avea educație, sănătate, locuință și calitate a vieții sunt îndatoriri esențiale care nu pot fi extinse, pe care guvernul, statul și societatea trebuie să le asigure, astfel încât acestea să fie îndeplinite corect.