Informația poate fi definită ca o serie de date care, atunci când sunt transmise eficient receptorului, își modifică într-un fel cunoștințele, care pot influența și comportamentul său; cu toate acestea, această definiție poate varia în funcție de domeniul de studii în care este aplicată. Când se constată că informațiile care circulă în cadrul unei companii, conceptul nu este întotdeauna același, deoarece de cele mai multe ori este vorba de clasificare, ducându-l să fie privat, privilegiat, direct, printre altele.
Informația internă este cea care cuprinde toate celelalte tipuri de date, caracterizată prin faptul că are doar valabilitate în cadrul unei organizații sau companii. Regulile care îl reglementează pot varia în conformitate cu reglementările organismului, deoarece există posibilitatea ca angajaților să li se interzică să vorbească despre ajustările sau activitățile care se desfășoară, pentru a evita generarea de controverse în străinătate sau situații similare.
Cu toate acestea, obiectivul principal al informațiilor interne este menținerea contactului între diferitele sectoare de lucru din cadrul companiei, adică încercarea de a coordona departamentele, menținând astfel armonie și aceeași performanță în ceea ce privește munca. În plus, circulația acestor date permite adaptarea și distribuirea promptă a liniilor directoare care ajută și la dezvoltarea organizațională a companiei. De cele mai multe ori, acest tip de informații îi menține pe angajați activi în deciziile luate de conducere, făcându-i să se simtă ca și cum ar face parte din organizație.