Educaţie

Ce este limbajul figurativ? »Definiția și sensul său

Anonim

Ca limbaj figurativ se înțelege un tip de comunicare în care un cuvânt exprimă o idee în termeni de alta, recurgând la o similitudine care poate fi un produs al imaginației sau real. Acest tip de limbaj este în contrast cu limbajul literal, care presupune că cuvintele au sensul exact care le definește sensul. În general, limbajul figurativ poate fi găsit în poezie, în texte literare și, de asemenea, în viața de zi cu zi, în timp ce limbajul literal este apreciat doar în documentele juridice sau științifice. Când această variantă este utilizată în limbă și se folosește un cuvânt specific, cuvântul respectiv nu va implica în niciun caz referința sa exactă, ci mai degrabă se va referi la altul.

Obiectivul utilizării limbajului figurativ este de a da mai multă expresie vocii, astfel încât sensul unui cuvânt să fie mult mai lung decât în ​​mod normal. În plus, funcționează pentru a crea semnificații diferite sau atunci când persoana care dorește să transmită un mesaj nu obține termenul potrivit pentru ceea ce vrea să exprime în acel moment. În ceea ce privește interpretarea acestuia, mimica poate depinde de contextul fiecărui individ, aceasta deoarece limbajul figurativ este un tip de limbaj neconvențional care nu se bazează pe standardele actuale de comunicare utilizate de societate.

În general, atunci când oamenii citesc un document științific sau juridic, este posibil să se aprecieze că limbajul folosit acolo este concis și literal, întrucât în acest tip de scriere încearcă să fie cât mai precise posibil pentru a evita confuzia. La rândul său, în literatură, limbajul figurativ este mult mai frecvent, mai ales dacă este vorba de poezie.

Potrivit unor experți în limbajul literar, limbajul figurativ îmbogățește lexicul și rafinează combinații semnificative de cuvinte. Și de aceea își propun să recupereze niște termeni pierduți și să extindă foarte mult limbajul colocvial. Utilizarea limbajului figurativ în literatură arată că autorul posedă o capacitate puternică de abstractizare, precum și o dedicare absolută limbajului mult dincolo de semnificațiile cunoscute ale cuvintelor.