Un termen care se referă la fiecare obiect sau element cu un scop specific care poate fi mutat sau transferat dintr-un loc în altul, adică un corp mobil. Această afirmație provine din latinescul „mobilis” care înseamnă „care poate fi transportat” alcătuit din verbul „movere” care înseamnă a se mișca și sufixul „bilă” care înseamnă posibilitate. Mobilierul este, de asemenea, înțeles ca fiind tot felul de obiecte sau bunuri realizate sau proiectate cu un material rezistent, care sunt folosite pentru decorarea caselor, apartamentelor, birourilor etc. iar caracteristica împărtășită de bunurile menționate este tocmai categoria lor sau starea obiectului care poate fi mutat, deoarece este important de reținut că alte obiecte precum ușile, ferestrele, podelele, tavanele, printre altele, nu au această particularitate.
În Roma antică, în legile din acea vreme, bunurile erau împărțite în mobilier și bunuri imobile, adică bunuri care puteau fi mutate precum mobilier, perdele, unelte etc. iar cele care nu, precum casele și alte tipuri de construcții și bunurile imobile au avut mai multă valoare decât cele mobile. Mobilierul a fost creat de ființa umană pentru a îndeplini și ocupa un loc specific în interiorul unde se dezvoltă și pentru a îndeplini rolul de a oferi un confort mai mare omului.
Toate aceste obiecte care pot fi transferate pot fi numite și bunuri mobile, iar printre acestea se numără venituri sau pensii. Aceste bunuri pot fi clasificate ca fungibile sunt acelea care nu pot fi utilizate în funcție de natura lor dacă nu sunt consumate ca bani, acestea sunt cunoscute și sub numele de bunuri consumabile; iar cele care nu sunt consumabile sunt toate cele care nu sunt consumate, atâta timp cât sunt folosite în mod corespunzător.
