Preadolescența este înțeleasă a fi acea etapă a dezvoltării umane, care are între 11 și 14 ani, semnificând tranziția de la copilărie la adolescență. Aceasta presupune o perioadă de schimbări sociale și biologice importante, pe lângă îmbunătățirea dezvoltării intelectuale care va permite individului să facă față sarcinilor și activităților de la maturitate. Este obișnuit ca oamenii să înceapă să conștientizeze propriile nevoi și consecințele acțiunilor (se gândesc la viitor), pe lângă faptul că relația cu mediul devine unul dintre elementele determinante ale personalității și comportamentului.
Preadolescența începe cu pubertatea. În general, în această etapă, este normal să vedem că fetele sunt puțin mai dezvoltate decât băieții, deoarece pentru ea pubertatea începe mai întâi
Există un fel de doliu pentru corp, datorită noilor schimbări la care este supus, pe lângă restructurarea modificărilor imaginii corpului. Stările de spirit fluctuează și există o nevoie tot mai mare de a împărtăși problemele cu părinții. La preadolescenți le place să le negocieze cu privire la disciplină și să mențină un puternic simț al dreptății, deoarece încep să se simtă adulți egali în jurul lor. Se formează legături puternice cu grupuri de același sex și relațiile care se bazau pe dependență (cu adulții), sunt înlocuite de altele cu baze independente.
În acest timp apar cele mai radicale schimbări, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere psihologic. Acest lucru poate duce la crize, cum ar fi depresie majoră, distimie, anxietate și alte tulburări, precum și la nașterea unor comportamente obraznice pentru corpul însuși, cum ar fi consumul ridicat de alcool și droguri.
