Se referă la o lege sau regulă, care este aplicată, care trebuie guvernată pentru a atinge un scop la final; aceasta fiind consecința a ceva. În care legi naturale, de exemplu, vorbim de principii fizice, ca și în alte domenii este necesară existența principiului care trebuie îndeplinit sau sunt rezultatul unor fapte diferite. Din punct de vedere legal, academia limbii spaniole o definește în mai multe moduri, o bază, o bază, o origine, un motiv fundamental pentru ceva sau despre ceva, primul moment al ființei, existența vieții, un ghid, între alții.
Conceptul care poate fi înțeles, ca disciplină, fiind reflexia sau caracteristica primordială a unui sistem, care se presupune, că fără de care nu este posibil să avansăm, să lucrăm, să trăim, să înțelegem un sistem specific. Cuvântul provine din vechea latină, Principium, care în etimologia sa a cuvântului este ceea ce este luat mai întâi. De asemenea, este legat principiul moralității și bunelor obiceiuri ale unei persoane, grupuri sau societăți, care în religie se bazează pe aceasta pentru o moralitate plină de onoare; întrucât o dublă morală sau o morală îndoielnică, nu se bazează pe niște principii oneste, atunci când este stabilită ca o conștiință individuală, ceea ce duce la o etică a valorilorobligat de ceea ce este sau ar trebui făcut ca corect. Principiul utilității este luat ca o cauză de acțiune pentru un scop, pentru a atinge obiectivele care trebuie exercitate pentru a atinge un scop dorit.
