Termenul de reportaj se referă la activitatea în care un jurnalist intenționează să desfășoare o lucrare, oral sau în scris, la un eveniment remarcabil, astfel încât să ajungă în cele din urmă la cunoașterea maselor. În general, știrile sunt cercetate și pe baza acestora, sunt organizate constituenții săi, cu care se caută expunerea lor într-un mod logic, menținând un limbaj adecvat și simplu, precum și stilul pe care îl are editorul sau casa de televiziune. Este redactat subiectiv, adică conține opinia persoanei sau grupului care se ocupa de structurarea compoziției lingvistice, pentru a influența publicul într-un mod subtil, îndemnându-i să facă parte dintr-o ideologie sau o opinie.
Când vorbim despre rapoarte realizate special pentru presa scrisă, de cele mai multe ori sunt însoțite de imagini care descriu sau se referă la subiect. Cu toate acestea, aceste caracteristici variază în funcție de convențiile de apariție ale ziarului sau revistei. Misiunea principală este de a transmite informații veridice, fără nicio modificare în ceea ce privește circumstanțele evenimentului. Rapoartele pentru mass-media de televiziune încearcă să mute privitorul la locul evenimentului, oferind imagini și videoclipuri, însoțite de narațiunea subiectului care prezintă știrile.
O caracteristică izbitoare a rapoartelor este că, spre deosebire de actualizările actuale, acestea au o durată mai lungă, necesară pentru a putea aprofunda subiectul discutat. Structura sa constă din două părți principale, începutul și dezvoltarea; prima include introducerea subiectului, contrastul și citatele, în timp ce ultima este rezervată exclusiv pentru a explica subiectul.
Există 10 tipuri de rapoarte, în funcție de subiectul care urmează, fiind acestea: științifice, în cadrul cărora se vorbește despre progresul științific și tehnologic; explicativ, unde sunt explorate subiecte de interes public; de investigație, una în care un jurnalist trebuie să consulte diverse surse care vorbesc despre același subiect, pentru a găsi detalii necunoscute; interesul uman, care se ocupă de viața și acțiunile unei persoane sau ale unei comunități; formal, punctul de vedere al cercetătorului nu este inclus, este similar cu știrile actuale; narativ, structura sa denotă faptele ca și cum ar fi o poveste; interpretativ, în care contextele care încadrează o știre trebuie explicate prin scriere creativă; autobiografic, care evidențiază viața jurnalistului însuși; informativ, detaliază știrile în profunzime; în cele din urmă, cel descriptiv este însărcinat cu relatarea aspectelor senzoriale ale unui eveniment.
