Umaniste

Ce este reproșul? »Definiția și sensul său

Anonim

Reproach-ul este atunci când cineva recriminează ceva unei alte persoane. Mustrarea apare de obicei în raport cu un anumit comportament. Actul de reprosandu presupune, pe scurt, o critică a unei alte persoane. Este o reclamație, o plângere întemeiată, în care se raportează nemulțumirea față de faptele reprobabile cui i se adresează.

Plecând de la ideea generală că reproșul este o formă de critică, este posibil să reproșați ceva în mai multe moduri. Reclamația ar fi cel mai comun mijloc (dacă un consumator contactează o companie pentru a-i informa despre disconfortul său din cauza serviciilor slabe, își exprimă dezacordul din anumite motive).

În cazul în care mustrăm o altă persoană, îi reproșăm și aceasta, deoarece dezaprobăm ceea ce face (cazul tipic ar fi să-l certăm pe un copil în care i se reproșează comportamentul pentru a-l corecta). O variantă a certării ar fi mustrarea, care devine un fel de sancțiune verbală și care, în cele din urmă, este un reproș.

Deși este important să practici toleranța, încearcă să înțelegi că cealaltă persoană nu este egală cu noi și, prin urmare, nu putem cere să gândească sau să acționeze ca noi dacă am fi în locul lor, cel mai normal lucru este că reproșul face parte din o relație, fie că este vorba de prietenie sau de o relație. Când diferențele celuilalt ating un punct de vulnerabilitate în schema noastră, aceasta generează o supărare profundă, o frustrare și de aceea le reproșăm atitudinea lor.

Mustrarea este bună, dacă după aceea cineva este dispus să asculte și să dialogheze cu persoana care primește mustrarea, să încerce să nu se mai întâmple ceea ce a motivat plângerea sau să înțeleagă că persoana care a făcut ceea ce a făcut ca persoana care reproșează atât de supărată să aibă ceva un motiv valid sau pur și simplu a făcut-o fără să-și dea seama.

Relațiile sociale sunt dificile, mai ales atunci când există coexistență, ca în cazul cuplurilor, a celor care împărtășesc un loc de muncă sau de studiu, între vecini etc. și reproșează din când în când, în oricare dintre aceste zone este foarte obișnuit, sănătos și normal.

Auto-reproșul poate avea o altă variantă: mărturisirea greșelilor noastre. În mărturisirea religioasă, oricine își expune păcatele sau greșelile mărturisitorului, prezintă un reproș despre sine cu intenția de a fi iertat și de a-și curăța comportamentul rău.

După cum se poate observa, acțiunea reproșului are mai multe funcții în comunicare: ca critic, ca element corectiv, ca dialog intern de natură terapeutică sau pentru ameliorare spirituală.