Silaba este fiecare fonem sau acel set de foneme pe care le pronunțăm într-o singură emisie sau lovitură de voce atunci când spunem un cuvânt. Poate fi alcătuit din unul sau mai multe foneme, pe care le reprezentăm cu vocale și consoane. Numai vocalele pot constitui silabe: dragoste (a-mor), idee (i-de-a), aur (o-ro), unic (ú-ni-co); în timp ce consoanele care se formează ca atare, trebuie să fie unite la o vocală pentru a putea constitui o silabă.
Care este silaba
Cuprins
Este considerat ca fiecare fonem cu care sunt făcute cuvintele, pronunțate într-o singură emisie vocală. În limba noastră, aceasta poate fi alcătuită din una sau mai multe vocale, care pot fi însoțite de una sau mai multe consoane.
Dintre acestea, cele mai ușor de distins și separat sunt cele alcătuite dintr-o consoană și o vocală. Exemplu: cuvântul fotografie, care este alcătuit din fonemele foto-to. Conform Dicționarului Academiei Regale Spaniole, silaba este unitatea limbajului compusă din unul sau mai multe sunete articulate, grupate în jurul celui mai puternic, care este în general o vocală.
În unele limbi, există o structură minimă, numită mora, care este unitatea care măsoară greutatea silabică sau durata segmentelor sonore ale acesteia. Potrivit acestui lucru, puteți vorbi despre silabe ușoare și grele. Cele scurte sau ușoare se termină cu o vocală scurtă, având o singură mure (o-jo); cele lungi sau grele se termină în consoană, deci au două mure (pa-n).
Componentele consoane care preced nucleul vocalic se numesc cap; iar cei care îl succed formează coda. Pentru a defini și a silaba un cuvânt, este necesar să îndepliniți anumite criterii:
- Au cel puțin o vocală.
- Dacă există o consoană între două vocale, consoana respectivă se alătură celei de-a doua vocale (la-ta).
- Când există o pereche de consoane între două vocale, fiecare vocală se alătură fiecărei consoane (at-las), cu excepția grupurilor de consoane inseparabile br, bl, cn, cr, cl, dr, fl, fr, gr, gl, ll, pl, pr, tr, rr, ch.
- Dacă există trei consoane între două vocale, prima consoană este unită la prima vocală și celelalte două la a doua (en-sam-blar).
- H precedat sau urmat de o altă consoană trebuie împărțit (cu excepția c) și nici nu distruge diftongii.
- Diftongii nu se separă (ai, au, ei, eu, ia, io, ou, ia, ua, ie, ue, oi, uo, ui, iu, ay, ey, oy) decât dacă vocala închisă este tildă.
- Nici triftongii nu se separă, grupurile vocale iai, iei, uai, uei, uau, iau, uay, uey fiind inseparabile.
Nucleul silabic
În spaniolă, fiecare fonem trebuie construit în jurul unei vocale, care constituie nucleul silabic. Aceasta poate fi prezentată însoțită de alte vocale într-o poziție înainte sau după aceasta. În spaniolă, nucleul este o vocală și este precedat de faza inițială numită atac. Se consideră că elementul constitutiv obligatoriu al unei silabe (se pot renunța la celelalte elemente) este nucleul, care poate fi format doar de o vocală silabică fără prezența unei consoane.
Vocalele a, eyo (vocale puternice) vor fi întotdeauna nuclee ale acestui lucru, iar vocalele i și y vor fi atâta timp cât nu sunt însoțite de altă vocală.
Exemplu: Soare, nucleul său silabic fiind litera o.
Marginal
Sunt acele vocale care însoțesc vocala care alcătuiește nucleul silabic.
Exemplu: Plăcintă, un cuvânt monosilabă, al cărui marginal a fost vocala i.
Vowel Peak
Sunt vocale care poartă silabele, deci sunt combinația dintre nucleul silabic și cele marginale. Dacă există o singură vocală în silabă, se spune că este un vârf simplu; iar dacă conține două sau trei vocale, se spune că este un vârf compus.
Exemplu de vârf simplu: Creion, un cuvânt compus din două vârfuri simple (creion).
Exemplu de top compus: Hound, cuvânt format dintr-un top simplu, un top compus și în cele din urmă unul simplu (sa-bue-so).
Clasificarea silabelor
Sunt clasificate în funcție de pronunție și structură. În conformitate cu aceasta, avem:
Silabe accentuate sau neaccentuate
Fiecare cuvânt, considerat izolat, are o silabă care este articulată cu un ton muzical, durată și intensitate mai mare decât restul: este silaba accentuată, care are accentul. În funcție de tipul și structura cuvântului, aceștia vor avea accent sau accentul lor va fi implicit. Același cuvânt poate avea doar o singură silabă accentuată.
Neaccentuatele sunt cele care se pronunță cu intensitate mai mică decât tonicul. Un cuvânt poate fi compus din unul sau mai multe cuvinte neaccentuate, deși prezența lor nu este esențială în toate cuvintele care există, așa cum este cazul cuvintelor monosilabice.
Exemple: Prieten = a (neaccentuat) - tonicul meu - go (neaccentuat).
Mansardă = á (tonic) - ti (neaccentuat) - co (neaccentuat).
Silabe deschise sau închise
Numită și silabă liberă, este una care se termină cu o vocală, adică îi lipsește o codă; în timp ce blocat sau închis este unul care se termină într-o consoană sau are o codă. Se spune că unul este deschis sau închis în funcție de gradul în care vorbitorul trebuie să deschidă gura atunci când o pronunță.
Exemplu: Speciale = es (închis) - pe (deschis) - cia (deschis) - les (închis).
Silabe simple sau compuse
Simplele sau directe sunt cele care sunt formate din una sau două litere, formând un cuvânt sau care pot face parte dintr-un altul din două sau mai multe lovituri de voce. Compușii sunt cei care au mai mult de două litere între vocale și consoane și pot face parte din cuvinte cu mai multe silabe.
Exemple simple: A; Da; Nu; Cupa, formată din două simple (ta-za).
Exemple de compuși: Mis; Timp; Ne; Crucea, formată dintr-un compus și o simplă (cruce).
Diviziunea silabică
În funcție de locația silabei accentuate, cuvintele pot fi clasificate în:
Ascuțit
Sunt acele cuvinte a căror silabă accentuată se află în ultimul fonem. Aceste tipuri de cuvinte se mai numesc oxitoni.
Serios
Sunt cuvintele a căror silabă accentuată se află în penultimul fonem. Sunt numite și ca cuvinte simple.
Esdrújulas
Sunt cuvintele a căror silabă accentuată se află în al treilea până la ultimul fonem.
Overdrive
Acestea sunt cuvintele a căror silabă accentuată este înainte de al treilea până la ultimul fonem. Aceste cuvinte se pot forma cu adverbe de mod (cu un adjectiv plus un sufix) și cu forme verbale aproape întotdeauna în starea imperativă și două pronume personale neaccentuate.
Regula stabilește că aproape toate excesele de droguri au accent, cu excepția celor create cu adverbe de mod, atunci când adjectivul original nu are accent.
Exemplu de sobredrújula cu adverbe de cale cu accent și fără accent: Numai și laș, unde unic și laș ar fi adjectivele respectiv; și atenție la sufix.
Exemplu de overdrive cu forme verbale imperative: Júramelo, unde suntem eu și pronumele personal neaccentuat.
Clasificarea cuvintelor în funcție de numărul de silabe
În funcție de numărul de foneme, cuvintele pot fi clasificate după cum urmează:
Monosilabe
Sunt acele cuvinte care sunt formate dintr-o singură silabă sau una simplă și se pronunță într-o singură emisie vocală sau într-un singur fonem.
Exemplu: Cu, Las, Tres, Tren, He.
Disilabă
Sunt cuvintele formate din două foneme.
Exemplu: Tre-ce, U-va, Vis-ta, Te-ner, Pla-to.
Trisilabe
Sunt cuvintele alcătuite din trei foneme.
Exemplu: Ca-mi-no, Ro-drí-guez, Ce-lu-lar, Cas-ti-go, Pro-me-sa, Vam-pi-ro.
Tetrasilabe
Sunt cuvintele care au patru foneme.
Exemplu: A-se-si-no, Cua-ter-na-rio, Bi-blio-te-ca, Cam-pa-men-to, Per-ma-nen-te.
Polisilabe
Sunt cuvintele care sunt alcătuite din patru sau mai multe foneme.
Exemplu: Ha-bi-li-do-so, De-so-xi-rri-bo-nu-clei-co, O-to-rri-no-la-rin-gó-lo-go, E-le- fan-tia-sis, Bi-li-rru-bi-na.
Exemple de diviziune silabică
- Mor-fo-sin-ta-xis
- Abil
- Sintetic
- A surprinde
- Locotenent
- Sănătate
- Acid
- persană
- Ma-to
- Don
Cuvânt grav polisilabă.
Cuvânt tetrasilabă overdrive.
Cuvânt tetrasilabă esdrújula.
Cuvânt ascuțit trisilabă.
Cuvânt grav trisilabă.
Cuvânt ascuțit trisilabă.
Cuvânt trisilab esdrújula.
Cuvânt grav bisilabă.
Cuvânt ascuțit bisilabă.
Cuvânt monosilabic.
Întrebări frecvente despre silabă
Ce este o silabă pentru copii?
Este grupul de litere care se pronunță într-o singură lovitură vocală, cum ar fi: pâine.
Cum sunt clasificate cuvintele în funcție de silabe?
Cuvintele sunt clasificate în funcție de numărul de silabe din ele: monosilabe, care sunt cele care au o singură silabă pronunțată într-un fonem; bisilabe, care sunt cele cu două; trisilabe, care au trei; tetrasilabă, care are patru; și polisilabe, care au patru sau mai multe lovituri de voce.Cum se separă un cuvânt în silabe?
Pentru a separa un cuvânt, trebuie respectate grupurile vocale care alcătuiesc diftongii și triftongii, precum și regulile grupurilor de consoane inseparabile. Există pagini pe Internet care servesc ca separator de silabe.
