Frica este o senzație foarte neplăcută și o emoție foarte primară care apare la animal sau persoană în mod natural, spontan, înainte de percepția minimă a pericolului sau a răului.
Există un mecanism fizic care dezlănțuie frica și se găsește în creierul nostru, în reptilian. Între timp, amigdala creierului controlează emoțiile și localizarea lor. Când percepe frica, produce un răspuns care poate fi să fugă, să paralizeze sau să o înfrunte. În același mod, frica produce manifestări fizice imediate, cum ar fi: o creștere a tensiunii arteriale, o creștere de sânge de glucoză, pompe inima mai intens și lărgește ochii, printre altele.
Fiind o emoție primară, se poate spune că frica face parte din schema adaptativă a oamenilor și animalelor, deoarece reprezintă un mecanism de supraviețuire și apărare. Datorită fricii, o persoană poate răspunde rapid la o situație adversă.
Toate ființele umane, la un moment dat în viața lor, au simțit frică și este că aceasta este o emoție dureroasă, un instinct comun, care are loc atunci când un anumit eveniment pe care doriți să îl evitați este pe cale să se producă.
În același mod, faptul că am simțit cu toții frică la un moment dat înseamnă, de asemenea, că multe dintre situațiile sau deciziile din fața noastră le evităm și nu le saltăm în a le face pur și simplu din teama de consecințele pe care le pot aduce.
Așa cum se numește frica de Dumnezeu, în Biblie, frica și respectul reverențial care, conform doctrinelor precum creștinismul și iudaismul, trebuie păstrate în Dumnezeu. Mai mult, frica de Dumnezeu este unul dintre darurile Duhului Sfânt care ne determină să practicăm binele și să ne îndepărtăm de calea răului. În acest sens, există două tipuri de frică: filială și servilă. Frica filială este aceea conform căreia păcatul este respins deoarece se știe că este o ofensă împotriva lui Dumnezeu, în timp ce teama servilă este aceea conform căreia păcatul este evitat de teama pedepsei pe care o presupune. Teama de Dumnezeu implică teama pe care trebuie să o aibă muritorii de Creatorul, Atotputernicul și Judecătorul Suprem, conștienți de capacitatea lor de a pedepsi și distruge pe cei neascultători.
Frica poate muta și într-o formă de divertisment. Acesta este cazul poveștilor de groază sau al filmelor de același gen, care generează frică, dar pot fi savurate, deoarece nu reprezintă un pericol specific.
