Vanguard, în ciuda utilizării pe care societatea o dă, este un termen militar care este folosit pentru a desemna primul rând al unui pluton, care este cel care începe să înfrunte plutonul inamic. Dar, după cum sa indicat deja, aplicația socială este complet diferită de cea utilizată în domeniul militar. Avangarda servește pentru a se referi la o noutate care în arena evenimentelor din domeniul în care este aplicată, reprezintă importanță, lux, versatilitate și funcționalitate. Ceva a cărui avangardă este remarcabilă se va confrunta cu ideile pe care le aduce cu sine o nouă schemă de viață pentru clasa sa, deoarece, după o acceptare evidentă, continuăm cu evaluarea și executarea acestui Ceva de avangardă. De aici, se creează noi curente culturale care folosesc avangarda ca paradigmă evolutivă. Consistența acestui fenomen a creat o formă artistică numită Vanguardism.
Fără un domeniu specific de utilizare, avangarda este un curent artistic postmodern în care se reflectă ultimele tendințe din societate și se iau în considerare toate aspectele noi ale acestora, subliniind noile moduri de gândire ale ființei umane. Ei bine, ceea ce omul care a trăit în anii nouăzeci nu își poate dori la fel astăzi, deoarece interesele politice, culturale și tehnologice evoluează constant.
La Vanguardia are un omolog antagonist natural, Tradition, care reprezintă un stil de viață clasic, tipic pentru persoanele care au găsit un stil de viață confortabil în timpul lor și nu văd nevoia să caute noi conforturi, în acest caz, avangarda și tradiție cufundată într-o luptă socială în care economia joacă un rol fundamental ca instrument pentru a evolua sau a rămâne așa. Cu toate acestea, timpul se joacă cu ambele personaje, făcând avangarda tradițională odată cu trecerea timpului și cu tradiționalul învechit, făcând ca forța clasică să folosească tendințele avangardiste pentru a continua în firul timpului care este de neoprit.
