Aceasta este numită recent „noua religie a Islandei”, această organizație teologică a fost fondată în urmă cu doar trei ani (în special în 2013), este formată de obicei dintr-un număr de indivizi care nu practică nicio religie pentru a se sustrage impozitelor impuse în țară. Națiunea Islandei își obligă locuitorii să înregistreze la ce religie aparțin, odată ce populația face recensământ, li se acordă o reducere lunară de aproximativ 80 USD, colectarea acestor bani este direcționată pentru a acoperi toate cheltuielile pe care le au companiile. biserici sau temple ale fiecărei religii care se practică, pentru ca niciun individ să nu fie înșelat din motive teologice; între timp, toți locuitorii sunt obligați să se înregistreze într-o religie indiferent dacă se declară „atei” sau că nu practică strict niciuna dintre dogme.
Datorită acestui fapt, un grup considerabil de oameni, obosiți să acorde finanțare lunară tuturor acelor biserici care pur și simplu nu vizitează, sau pentru o religie pe care nu o practică, au creat Zuismul, unde pilonii fundamentali ai acestei dogme sunt funcția de a returna toate bani care le-au fost acordați de către guvern, binefăcătorilor care fuseseră în mod obligatoriu deduși de la ei. Zuistii afirmă că cred în mod specific în patru zei: An (zeul cerului), Ki (zeul pământului), Enlil (zeul vântului) și Enki (zeul apei), aceștia se apără împotriva autorităților care au următoarele credință: universul este controlat de puterea a patru zei Cu toate că au o formă umană, sunt total nemuritori și lucrează folosind forțe supranaturale pe pământ.
Noua religie în sine nu prezintă o organizație în ceea ce privește ritualurile destinate laudelor zeilor săi, ei afirmând pur și simplu că masele lor încep cu o poezie veche prin care se face menționarea celor patru zei indicați anterior; În plus, prin rugăciuni provenite din propria lor imaginație, se practică comunicarea cu zeul pe care îl simt cel mai identificat. Pentru a-și legaliza existența, zuistii cer guvernului să acorde fonduri pentru fabricarea „templului” lor (ziggurat), la primirea banilor pe care îi redistribuie membrilor religiei.
